Gand bun

Dupa o pauza de jumatate de an iata-ma revenit pe blog. A fost perioada inchiderilor de semestru, a urmat concediul, recuperarea lucrarilor ramase din timpul concediului, apoi sarbatorile… o perioada lunga in care desi mi-au trecut prin minte multe idei, desi am avut multe experiente interesante, nu s-a legat treaba cu scrisul. Va voi scrie in curand despre o bijuterie de tara, Danemarca, despre cum este pe acolo viata. Am adunat multe informatii si experiente personale in ultimii trei ani si simt nevoia sa scriu despre asta, veti vedea in cele ce urmeaza de ce. Va voi scrie si despre un proiect nou, blogul www.viitorpentruromania.ro pe care vreau sa il pornesc, dar pe care nu l-am creat doar pentru mine…

“La inceput a fost cuvantul.” Desi stiu ca pentru majoritatea dintre voi nu este necesara nicio explicatie, voi incerca sa va spun cum inteleg eu asta. Stiti bancul acela cu ciobanul batran care sta nemiscat printre oi, privind in departare. Vine un reporter tanar si il intreaba: – Ce faci nea Gheorghe, stai si te gandesti?, la care batranul zice: – Nu fiule, numa’ stau. Bancul e banc, e si vechi, in realitate mintea noastra lucreaza tot timpul, ne vin idei, ne facem planuri, ne amintim intamplari mai vechi, etc.. In foarte putine cazuri aceasta gandire este urmata de vreo actiune concreta. Foarte rar decidem sa si facem ceva, se pierd astfel idei pretioase. Verificare unei idei se face prin comunicare verbala, dar mai ales prin cea scrisa. O idee pe care o consideri buna trebuie sa o scrii, daca e buna o vei putea scrie si ti se va parea la fel de buna, in caz contrar, fie ca nici nu o poti formula in scris, fie nu ti se va mai parea buna. Vorbeam despre idei, dar creierul de cele mai multe ori lucreaza cu imagini, cu filmulete. Tocmai aceste imagini, visele noasre, le vom putea materializa, daca avem dorinta si hotarare suficient de puternice. “Cuvantul” inseamna de fapt exprimarea comlexului proiect-dorinta-hotarare. Asa ne spune Biblia ca s-a creat lumea materiala. Daca privim eforturile noastre zilnice, lucrurile se intampla oarecum asemanator, diferenta constand in marimea energiilor in cele doua cazuri. Putem creste energia asociindu-ne, realizarile vor fi pe masura.

Va voi da exemplul Danemarcei, o tara minunata, o tara care poate fi un exemplu de urmat. Putem visa ca tara noastra sa ajunga ca ea, iar visele acestea le putem implini impreuna.

Cat despre proiectul Viitor pentru Romania vreau sa adun si sa sintetizez idei despre directia in care vrem sa se dezvolte aceasta tara, cum vrem sa arate in viitor. Un popor trebuie sa isi defineasca si sa isi asume un tel, un viitor. Nu este vorba despre politica, despre putere, acestea sunt trecatoare, este vorba despre lucruri care vor dainui. Pentru a reconstrui ceva, de cele mai multe ori este nevoie sa darami pana la temelii. Noi tocmai am ajuns intrun stadiu de unde se poate incepe reconstructia.

Sa visati frumos, pentru ca visele se pot implini.